vineri, 30 martie 2018

Aventuri iepurești

În grădina cu salată, sub tufa de castraveți, lângă napii săltăreți,
S-au mutat 3 iepurași dolofani și drăgălași.
Au venit de la oraș în grădina de la țară

Să ducă un trai ușor, sănătos și făr' de griji.
Doar că planul de acasă s-a pierdut prin mărăcini
Și din plin acum trăiesc aventuri iepurești!


A fost o dată ca niciodată, într-un tărâm nu prea îndepărtat, la marginea unei ape, la poalele digului, o grădină cu salată de o frumusețe rară. Grădina aceea se întindea cât vedeai cu ochii și era atât de verde și roditoare încât a devenit cunoscută în tot ținutul.

De la mic la mare, de la om la necuvântător, vorbele zburau prin văzduh și așa s-a făcut că povestea grădinii veșnic roditoare a ajuns și la urechile mele, subsemnatul Peter Iepurașul. 

Vă imaginați ce frenezie și dor de ducă m-a apucat pe măsură ce mierlele, cintezele și sticlețeii îmi tot povesteau despre minunățiile din grădina cu salată... Pentru mine, iepuraș de oraș, ce-mi spuneau vașnicele zburătoare părea de neimaginat. Cu gândul la castraveți proaspeți, napi aromați,  mure suculente și morcovi dulci am plecat țopăind ca un nebun spre scorbura părinților.

Până am ajuns la ei deja eram atât de entuziasmat încât codiția îmi tremura emoționată și mustăcioarele visau la roua dimineților la țară. Tot ce își doreau inima și lăbuțele mele era să simtă roua dimineții, mirosul de pământ reavăn, iarbă verde și legume zemoase.

Val vârtej, țup-țop am intrat în vizuină și le-am povestit alor mei părinți de veștile aduse de radio mierla.

Pe măsură ce povesteam am văzut cum boticurile părinților urechiați au început să freamete de poftă, dor de ducă și aventură. Să renunțăm la traiul la oraș, la legumele cu gust de smog și vizuinele îngrămădite pentru o viață tihnită în grădina de salată nu a fost prea dificil. Cât ai zice pește ne-am făcut bagajul, am închiriat vizuina și am plecat spre magica grădină.

Țup țop, țupa țup, ne-am luat după cântul mierlei și-am găsit magica grădină cât ai zice iepurilă. Și ohhhh, Sfinte Morcov, ce GRĂDINĂ! Cum am pus lăbuțele pe brazele de ridichi m-a cuprins o bucurie de nu m-am mai stăpânit și am pus c-ai mei părinți de un dans iepuresc.


Într-o liniște deplină, ne-am făcut o vizuină lângă napii săltăreți de lângă castraveți și ne-am pus pe ronțăit frunze crețe de salată. Mierlele cântau frumos, aricei se plimbau, fluturii frumos zburau și o gașcă iepurească ne-a fost comitet și gazdă.

Zilele frumos treceau, grădina rodnică era, toamna repede s-apropia- o simțeam în năsuc și în codiță. Oamenii varză plantau, spanacul mare creștea, murele se rumeneau, prunele din prun cădeau- un belșug totul era până într-o dimineață când ELE au apărut!

Iepurașii din grădină, mierlele și pițigoii, ariceii și purceii și alte mici patrupede, chiar și leneșul pisoi lângă nuc s-au adunat și au dat citire cererii lansate de cumătra vulpe.

Doamnele roșcate au aflat de prin veci de grădina de salată și acum cer parte la jumate. Dacă vrem totuși de ele să scăpăm basma curată, avem de plătit tribut greierii gălăgioși ce le strică somnul zi și noapte.

Codițele toate tremurau înnebunite, dar eu, Peter Iepurașul, am promis să scap de vulpe și să prind cu măiestrie greierașii din grădină. 


Iepuraș de oraș, la țară mutat recent am știut de l-început că o să mă fac de oaie dacă singur vreau să prind greierașii din grădină. Drept urmare, curajos pe Otto von Clapinar, motan crescut la țară l-am cooptat.

Am format o alianță, J.V.D.G. (Jos Vulpile din Grădină) și rapid am încropit planul nostru de atac; prinde greierii cei grași. Arahnid paianjenul și familia BâzBâz s-au alăturat echipei. Primul a croit din pânză traista pentru greiarași iar albinele drăguțe ne-au donat ceara cea dulce.

Dimineața pe răcoare eu, Peter și Otto von Clapinar am pornit la vânătoare. Pe o ață subțirică am lipit ceara momeală și în gaura de greieraș undița am aruncat. Otto afară -i momea și ei în vâram în traistă, scuturând din mustăcioare.

Mulți greieri am adunat, din zori și până-n seară, prin glod ne-am tăvălit, de noroi ne-am murdărit, stomăcelul ne rodea, soarele blana ne-ardea. Arătam ca vai de noi și abia târam plasa cea cu greieroi când gașca cea vulpinească a venit la cotitură tributul să și-l primească.

Cu nasul pe sus și cozile stufoase greierii i-au înșfăcat și spre dig s-au îndreptat. Toată gașca iepurească țopăia de fericire, mierlele iară cântau, ariceii petreceau și motanul se spăla când din tufa de mărăcini de la baza digului greierii cei greu de prins grădina au asaltat ca o molimă turbată.

Mânioase s-au întors vulpile nebunele cu plasa făcută zob de tufa de trandafiri. Cu urechile ciulite și cozile zburlite vulpile au negociat prindea greierilor.

Comedia ce-a urmat, dragii mei cititori, singuri o descoperiți chiar în cinema, din 30 martie 2018, da!

Un indiciu doar vă las! Ce urmează să vedeți e de-a dreptul colosal... jucăuș, FENOMENAL! 



Articolul participă la Super Blog 2018, ediția de primăvară.

6 comentarii: