Amalia Marinescu Blog

Astăzi o să vorbim despre un subiect care mie sincer nu prea îmi place, pentru că îmi stârnește amintiri neplăcute. Trăim vremuri tulburi să zic așa, vremuri în care aspectul exterior este cu mult mai important decât cel interior, iar standardele și șabloanele sunt tare prețuite. Iar când vine vorba de noi, femeile, presiunea de a fi ca modelele din reclame, reviste etc. este, aș putea spune, uriașă! Și dacă acum nu pot spune că am o problemă de greutate (deși recunosc, aș avea nevoie de ceva tonifiere), mai mică fiind eram destul de grăsuță. Grasă nu, căci slavă Domnului, moștenirea genetică m-a ajutat, dar grăsuță și rotunjoară da. Și am urât enorm lucrul ăsta, mai ales că eram prin școala generală când eram rumenă și rotunjoară. Pot spune că datorez asta drăguțelor mele bunicuțe, care pe lângă motto-ul de "grasă și frumoasă", trăiau o concurență acerbă de cine îmi gătește cea mai bună mâncare și cea mai cea prăjitură, îndopându-mă ca pe curcani. Iar când bunicile s

Ojele de la Miss Sporty mi-au plăcut mereu extrem de mult! Și asta pentru că rezistă mult timp pe unghii, au un luciu frumos și multe-multe culori din care să poți alege. Iar astăzi o să vă vorbesc despre Miss Sporty 1' to Shine, recent descoperite în DM România și care îmi sunt foarte-foarte dragi! Numele i se trage de la 1 minute to shine, adica într-un minut de la aplicare ești gata să strălucești și să te bucuri de o manichiură colorată, chic și primăvăratică. Ojele astea vin într-o multitudine de culori, eu am ales însă doar 5 preferate - deși cea roșu hibiscus este de departe preferat mea! Fiecare sticluță vine cu o etichetă colorată și veselă, cu diverse printuri, ceea ce le face și mai simpatice. Sunt potrivite atât adolescenților, cât și femeilor mai mature; te inspiră cumva la visare, veselie și vacanță. De când le-am achiziționat vă mărturisesc că îmi stă capul doar la oje, unghiuțe colorate și vacanțe la mare. Ce-mi place mult la aceste oje este: -

Când aveam fundițe-n păr și rochițe cu buline, Visam la marea iubire,  Ca-n romanele citite pe sofa de străbunica. Am crescut cam repejor Și cu mare bucurie rochița de școlăriță am îmbrățișat. Dar la visul de iubire tot n-am renunțat. La liceu, cu lumea-n cap și speranțe de-mplinire, Am fugit după iubire... Doar că lesne mi-am dat seama că nu-i totu' ca-n romane Și tare m-am supărat pe romanele citite, Pe poveștile trăite și personajele iubite. Dar când timpu a mai trecut Și mai mare am crescut, Ușor am realizat că mitul despre iubire Poate fi înfăptuit lângă omul potrivit. De-a lungul timpului, dar mai ales în facultate, am învățat că un bun scriitor este acela care a cunoscut viața cu tot ce presupune ea: greutăți, bucurii, suișuri și coborâșuri, durere și fericire, lacrimi, agonie, disperare- dar nu s-a lăsat înfrânt de ele, ci le-a împletit cu măiestrie în povești inedite, ce fac delicul publicului. Și asta tocmai pentru că cititorul î

Când natura se trezește și tot în jur înflorește Știi că mai e doar un strop Până la sărbători, Când ai musafiri acasă și bucate faine pe masă! Și ai vrea să-i primești ca la conacele boierești, Dichisit și aranjat, ba chiar îndestulat Într-o casă impozantă Să-i impresionezi pe dată! Dar roboru și dobânda Ți-au secătuit valuta. Mai c-ai vrea iar să fie iarnă, Sau ca-n balada lui Manole, oaspeții să nu-ți mai vie.. Fii pe pace și zâmbește, soacra, nora ori pisica Nu e cazul să-i zidești! Fugi pe Google, dă un search, SomProduct să găsești, casa s-o dichisești. La prețuri pentru toți Și gusturi fel de fel, Scaune și mese noi se găsesc câte vrei, Oaspeții să-i tratăm ca pe rude-mpărătești! Nu știu voi cum sunteți, dar nouă de sărbători ne place să avem prietenii și familia în jurul mesei, să râdem, să glumim, să ne simțim bine și să ne facem cadouri unii altora. Fie că e vorba de zile de naștere, Crăciun, Revelion, Paște sau alt

"Tristețea te îmbătrânește. Eu sunt mai bătrână decât copiii din străinătate. În România copiii se nasc bătrâni pentru că sunt săraci încă din burta mamei și trebuie să asculte grijile părinților." Cartea de față am cumpărat-o din Cărturești, iar motivul pentru care am decis să o iau a fost simplu: m-a intrigat titlul și faptul că autoarea a decis să se sinucidă. Pe scurt, povestea este despre două surori, fiice de circari, plecate împreună cu părinții (deși mai bine spus ar fi fugite) din România comunistă, pentru o șansă la o viață mai bună. Neșansa lor e însă fix familia în care s-au născut, părinții acestora neputând fi dați ca exemplu pozitiv.  Pe alocuri sunt prezentate și concepțiile/ideile rudelor rămase în România, despre ce înseamnă să fii plecat: că acolo o duci mai bine, că ai bani, că viața este mai ușoară, ca se găsesc lucruri mai repede etc. Dar și așteptările rudelor de acasă de a primi ceva de la cei fugiți. Deși de mult în afară,

"Călătoritul te lasă fără cuvinte, iar ulterior te transformă într-un povestitor. (I. Battuta)" Mândră posesoare de carnet auto, cu o vastă experiență în (ne)condus de mai bine de 4 ani, mareeee amatoare de călătorii și peripeții, de excursii și drumeții; cu mențiunea că doar din dreapta șoferului! Iar dacă la excursia pe patru roți mai adăugăm și un strop de aventură și puține palpitații, atunci excursia e perfectă. Căci, pentru noi, contrar credințelor populare, o vacanță reușită înseamnă și peripeții de neuitat!  Și în acest sens stau mărturie cele mai palpitante două mini aventuri pe meleaguri româno-bulgare alături de soțul meu și cel mai bun prieten al nostru, la bordul celei mai simpăticuțe mașinuțe. Prima aventură, cea spre Bulgaria, mi-a dat cele mai multe palpitații, când după cam o oră de la plecare i-am văzut pe băieți aruncându-și priviri suspecte, mașina încetinind-încetinind-incetinind.... ca mai apoi să ne oprim la câțiva metrii de o benzi

Căsuța noastră cuibușor cu nebunii Ne așteaptă într-o zi Cu drag s-o construim Cu materiale premium s-o 'mpodobim Și cu încântare să o iubim Fericiți în grădina cu glicin să fim Anual s-o văruim Și cu blană de pisoi să o drăgălim Căci motanul va fi rege Peste living și budoar Pe pernuțe de cașmir va dormi Și pe mobila de fag ghiarele-ș va ascuți Să fim premium din prima zi până-n ultima Cu materiale chic de la Casa de Comenzi Bănuți să economisim Și dragonul blănos să-l putem hrăni. Chestiunea casei de vis a fost dezbătută și extradezbătută, visul unei căsuțe mici și cochete deja este extra-consumat, dar speranța că la un moment dat în viață o să ne bucurăm de devenirea în realitate a visului rămâne. Acum, desigur, ceva mai cert că o să se întâmple pe la 80 de ani, cu vreo 2 zile înainte să trecem la somnul cel veșnic, ori într-o viață paralelă, dar nu-țj aduce anul ce-ți aduce ceasul, așa că.... cine știe!? Rămân la ideea că

"Descoperirea unui nou fel de mâncare face omul mult mai fericit decât descoperirea unei noi stele. (A. Brillat-Savarin)" Brillat-Savarin are cu certitudine dreptate, cel puțin în cazul nostru, dar aș îndrăzni să adaug că fericirea noastră vine din găsirea unui nou loc unde să ne bucurăm de o pizza bună:  Dodo Pizza ! Și indiferent că suntem în căutarea unui locșor drăguț în care să ne întâlnim, fie că suntem pe grabă și vrem să sărbătorim acasă și vrem o  livrare pizza  rapidă, Dodo ne stă la îndemână. Și vă spun și un secret, am un local Dodo Pizza lângă locul de muncă și în fiecare luni mă bucur de o felie aburindă, aromată și extreeeeeem de savuroasă din felul nostru preferat: prosciutto & funghi. Dar trebuie să vă mai mărturisesc ceva: când vine vorba de pizza, ne leagă o adevărată poveste de acest fel savuros de mâncare!  Prima întâlnire- am împărțit o pizza și vă jur, a fost cea mai gustoasă mâncată de noi până atunci. Prima chirie- o

"Gelozia e un fel de ură împachetată frumos. (T. Dume)" Așteptam acest roman mai ceva ca pe pâine caldă, iar atunci când l-am primit în dar de mărțișor am fost în culmea fericirii! În primul rând că puteam în sfârșit să mă delectez cu un nou roman și în al doilea rând că astfel îmi reîntregeam colecția #2019booksforsoul! Pot spune că așteptarea a meritat, căci dintre toate romanele scrise de Kate Morton (și citite de mine până acum), Fiica ceasornicarului este de departe preferata mea. Aș merge chiar atât de departe încât să afirm că pe 2019 va rămâne cartea mea de suflet. Cum ne-a obișnuit până acum, Kate Morton împarte acțiunea pe 3 planuri, pe axa prezent și trecut, prezentat din prisma a trei personaje feminine, ce oarecum devin personaje principale în povestea fiecăreia. Subiectul central, dacă îl putem numi așa, este povestea de dragoste dintre Edward Radcliffe și Lily. Pictor talentat, dar a cărui carieră se sfârșește brusc atunci când logodnica

"Home isn't a place, is a feeling." Știți deja că îmi place să vorbesc despre emoții, despre trăiri, sentimente și tot ce-i nou și util! Iar acum a venit rândul celui mai interesant proiect ivit pe piața românească:  casa nZEB . Vă întrebați poate ce e casa nZEB? Ei bine, mai pe largă, înseamnă nearly zero energy building- mai pe românește, o casă cu un consum aproape zero (de energie, desigur). Cum, nu a-ți auzit până acum de așa ceva?!? Nici eu, dar orice om interesat de  proiecte de case  e musai-musai să se intereseze de așa ceva, căci casa activă este casa viitorului! Și cum una dintre dorințele mele e să avem o căsuță micuță, drăguță și cochetă, recunosc că m-am informat cu privire la ce înseamnă casa activă și asupra modului în care poate să ne schimbe sau influențeze stilul de viață. În primul rând o astfel de casă poate fi amplasată oriunde , este prietenoasă cu mediul având o amprentă de carbon minimă , oferă confort ridicat pen

"Nu contează cât dăruieși, ci cât de multă dragoste pui în ceea ce dăruiești. (Maica Tereza)" În timpul facultății unul dintre profesorii noștrii a ținut morțiș să sublinieze faptul că uneori, în viață, cele mai frumoase amintiri, cele mai neașteptate daruri și cele mai memorabile povești le primim ca prin magie de la... străini! Mai târziu, prin anii de practică, un astfel de străin mi-a subliniat importanța și puterea lui mulțumesc. Două lucruri aparent banale, dar care combinate ne schimbă viața în cele mai minunate, misterioase și incredibile feluri cu putință! Amintindu-ne să le mulțumim celor care ne fac bine, de fapt ne amintim nouă de cât de norocoși suntem, câte lucruri minunate ni se întâmplă și că nu toate ni se cuvin.... Mulâumind prin mici gesturi, fapte sau  cadouri  împărțim bucurie, speranță și creionăm amintiri. Iar un astfel de străin (desigur, acum nu mai face parte din această categorie) este soțul meu. Un dar prețios trimis de câtre U

România, anul 5602- populația țării se confruntă cu o criză nemaiîntâlnită în ultimii 2000 de ani. Croitorii, pictorii, bucătarii, bijutierii, scriitori etc., au pe stoc mai multă marfă decât și-ar fi imaginat vreodată, blocându-și astfel orice posibiliatea de a dezvolta noi produse. Criza este cu atât mai profundă, cu cât restul populației abia dacă reușește să își găsească minimul de produse necesare. Zone întregi de pe teritoriul României suferă de un surplus de brioșe și cercei, pe când altele abia găsesc în magazine câteva bijuterii amarâte. Autoritățile organizează ședințe peste ședințe, dar se pare că sunt depășite de situația nou ivită, negăsind momentan nicio soluție pentru a echilibra balanța. Un grup de cercetători de la Universitatea Regiunilor Divizate au fost aleși pentru a concepe un plan de urgență în vederea soluționării crizei regiunilor. Și cum până în urmă cu 2000 de ani sistemul implementat de Guvernul Regiunilor funcționase ca uns, cercetătorii au decis că

Grădina uitată de Kate Morton, un nou titlu din seria #2019booksforsoul!  Dintre toate cărțile scrise de această autoare pot spune că până acum Grădina uitată mi-a plăcut cel mai puțin. Nu pentru că ar fi prost scrisă, ori pentru că subiectul nu m-a inspirat, ci pentru că, nu ne-am potrivit.  Iar asta dintr-o simplă ideea a mea, cum că subiectul ar fi cam tras de păr; cu precădere partea legată de deznodământ. Cum deja ne-a obișnuit autoarea, acțiunea se învârte în jurul a câtorva generații de femei, cheia rezolvării misterului aflându-se la una dintre acestea. O dată cu moartea lui Nell, nepoata acesteia, Cassandra, primește o moștenire neașteptată! O casă tocmai în îndepărtata Anglie...  Singură, tristă și revenindu-și după o adevărată tragedie, Cassandra se lasă convinsă de apropiați să plece pentru o scurtă vreme în Anglia pentru a-și rezolva treburile legate de moștenire. Ajunsă acolo, mrejele trecutului încep să prindă viață și o atrag într-un joc mis

"In a world full of diesel cars, be an e-lectric!" Când vine vorba de șofat trebuie să recunosc, sunt un fel de baba și mitraliera și aș prefera să fac orice este posibil numai să nu trebuiască să fiu la volan. Ceilalți ai mei însă (lucky me) sunt adevărați regi ai șoselelor și cred că dacă ar fi posibil ar dormi cu mașina în pat! Recunosc, nu mă deranjează, pentru că profit din plin din pasiunea lor de a conduce, evitând pe cât posibil să conduc eu :) Și cum oricărui pasionat de patru roți îi place orice e nou, interesant, inovator și extraordinar legat de mașini, accept fericită să îi însoțesc oriunde își doresc. Așa am ajuns la un salon de  vânzări auto , unde chiar și eu, afoana șefă am fost impresionată de bijuteriile văzute și mai că m-am lăsat convinsă să o fac pe șoferița. Crush-ul meu, un  Mercedes-Benz EQC , primul membru din familia Mercedes EQ, deci cumva ne și potrivim... el primul mai altfel din familia lui, eu prima antitalent la șofat di

Lumânările parfumate mi-au plăcut de când le-am descoperit pentru prima oară (cu ceva ani buni în urmă) și de atunci tot testez fel și fel de tipuri de lumânări, forme și brand-uri. Unele mi-au plăcut, altele nu, dar niciodată nu am renunțat să încerc, să descopăr și să experimentez ( în toate domeniile, nu doar al lumânărelelor). Iar căutările astea continue pentru a găsi lumânările perfecte pentru mine mi-au fost răsplătite în urmă cu vreo 2 săptămâni, când mi-am achiziționat prima lumânare marca  Flair Scent . Brand-ul îl știam de mult timp, dar cumva ceva mă oprea să apăs pe butonul de finalizare comandă. Șansa mea a fost un târg organizat în București, de unde mi-am cumpărat prima lumânărică. Și ne-au plăcut atât de mult (pisoiului, soțului și mie), încât am decis să mai achiziționăm câteva. Cum soțului meu îi plac mult bujorii, am ales aroma de  bujori catifelați și pentru că Ducelui și mie ne plac freziile, ne-am dezmierdat cu frezii și pere. Iar surpriza cea mare a