marți, 30 octombrie 2018

Scriu de drag și scriu de dor!

Nu mi-ar fi trecut prin minte să vă împărtășesc povestea acestui blog sau mai bine zis a felului în care a luat naștere, dar noroc cu cei de la Domaz - ce au lansat această provocare!


Povestea blogulețului meu nu ascunde o istorioară tristă, nu are o încărcătură emoțională cu greutate, dar este făcut din tot sufletul și cu toată dăruirea de care pot da dovadă. Și în final, pentru mine, acest aspect contează cel mai mult.

Amalia Marinescu Blog, sau lessassys, cum era el numit în tinerețe s-a născut în 2015, când reîntoarsă în orașul natal, împreună cu o dragă prietenă ne-am gândit să ne apucăm de scris. Începuturile au fost timide, ne orientasem spre recenzii de produse, un strop de fashion, chestii de fete în principiu, dar și un strop de psihologie.

Recunosc că nu ne-a trecut prin minte la acel moment să asociem blogul cu un domeniu. De fapt nici nu ne gândeam că o să ajungem atât de departe cu blogulețul, drept pentru care ne-am început povestea unde ne-a fost mai la îndemână. Pe parcurs, cum vedeam că evoluează, ne-a trecut prin minte să investim în domenii web, dar niciodată nu am prins curaj să ne oficializăm.


Ne era și încă ne este drag să ne păstrăm interfața de la începuturi, să vorbim cu dragii noștrii prieteni virtuali și să păstrăm "atmosfera" ca de în familie pe care blogul o oferă.

Am mers pe ideea de simplitate, onestitate și păreri sincere. Pe păstrarea unei comunități ce să se respecte, dar care în același timp să fie informată și de ce nu, să se dezvolte treptat. Să învețe mai multe, să se autocunoască și autodepășească.

În timp, am reușit să creștem mari și frumoși, modificând și adaptând temele abordate pe blog în funcție de interesele noastre. De la fashion am trecut ușor-ușor la exerciții de dezvoltare personală, doza de cultură, ce promovează filme și cărți bune și sfaturi pentru o viață sănătoasă.

Pentru că da, românii și oamenii în general au nevoie de frumos, de artă, de cultură! Și e nevoie ca din ce în ce mai mulți dintre noi să promoveze toate acestea.

Un an de zile, cât am rămas în Focșani, postările au mers strunsă, iar întâlnirile cu partenera mea de scris erau zilnice: ba testam cosmetice, ba ne pierdeam vremea prin magazine în căutare de noutăți, ba realizam fotografii de tip fashion - era o bucurie pentru noi să ne întâlnim și să le scriem prietenilor noștrii virtuali lucruri cât mai interesante.

A fost un an productiv, în care pornind de la prietenia dintre noi și dragostea pentru scris a luat naștere acest blog.

După ce m-am căsătorit și m-am mutat în alt oraș, întâlnirile amicale s-au rărit, drept pentru care la cârma blogului am rămas doar eu. Deși de-a lungul anilor m-am tot gândit să să trec de pe blogger pe un domeniu, niciodată nu am făcut acest pas din varii motive: lipsa cunoștințelor în domeniu, partea financiară, comoditatea etc.

Recunosc însă că de ceva timp am început să mă documentez ceva mai serios, căci mi-ar plăcea ca toate postările mele, toate joculețele de dezvoltare personală, cărțile și filmele să devină mai serios, să aibă un nume- să fie oficiale!

Încă îmi este destul de dificil să înțeleg întreaga complexitate a procesului, dar informațiile găsite pe site-ul celor de la domaz mi-au fost deosebit de utile, aducând un strop de lumină în haosul din mintea mea.

Mărturisesc, blogul a luat naștere din dorința a doua fete de a face ceva, de a îi ajuta pe cei din jur și a continuat 3 ani mai târziu. Scriu de drag și scriu de dor: de dragul de a le povesti celorlalți noutăți, informații și tot ce e frumos în jur, dar și din dorul începuturilor, când postările create în doi erau mult mai interactive, haioase și ușor de realizat.

Pentru că, în timp, blogul a devenit parte din  mine!


Postare scrisă pentru Super Blog 2018,  ediția de toamnă.


2 comentarii: