Recenzie Kinderland de Liliana Corobca

"Așteptarea e ca un animal mic, nici domestic, nici sălbatic, când cuminte și adormit, când rău și dezlănțuit, care merge înaintea rațiunii și a gândurilor liniștitoare. 

Mai avem de așteptat un pic. Acest pic devine greu de purtat, de răbdat, de suferit.

Greu, că ne trage la pământ și mergem gheboși de dor..."

Pe Liliana Corobca am descoperit-o prin romanul Capătul drumului, roman ce mi-a plăcut enorm și care m-a determinat să o îndrăgesc și pe scriitoare și desigur, să caut și alte cărți ale ei.

Kinderland este al doilea roman pe care îl citesc și mi-a fost tare-tare drag și acesta; totuși, Capătul drumului rămâne preferatul meu.

Acțiunea se petrece în Republica Moldova, într-un sătuc pitoresc, iar personajele principale sunt trei frați (Cristina, Marcel și Dan).

Părinții celor trei sunt plecați dupa bani lungi (adică mama lucrează în Italia, iar tatăl în Rusia) și Cristina, sora mai mare a preluat frâiele gospodăriei; mai mult de nevoie decât de voie...

La doar 12 ani, să ai grijă de doi frați mai mici și o gospodărie întreagă, e o muncă grea chiar și pentru un adult, iar pe fetiță aceste responsabilități o maturizează și o consumă.

Romanul îmbină într-o manieră ludică grijile gospodăriei, nebuniile copilăriei și dorul ce mocnește în inimile fiecărui copil cu părinți plecați, reușind totuși să aducă în prim-plan o mare problemă a societății contemporane: trauma copiilor cu părinți plecați, durerea și suferința celor lăsați în urmă pentru speranța unui viitor mai bun.

Dar, așa cum însăși autoarea subliniază, trocul abandon-viitor mai bun (posibil), merită oare,  în final?! După zbuciumul interior al celor trei frați, după poveștile sfâșiitoare ale celorlalți săteni, se pare că totul este o himeră, iar această goană după mai bine reușește doar să lase în urmă suflete goale, pustiite... iluzia binelui de la depărtare, e uneori doar o iluzie...

"- Uite, vezi ce culoare are nucul nostru de la poartă și ce culoare au cei trei nuci la care te uiti?

Aceia sunt mai frumoși, că-s albaștrii. De multe ori, lucrurile îndepărtate par mai frumoase, dar cu cât te apropii de ele, cu atât devin mai obișnuite."

Cartea este presărată cu un strop de magie, cu puțină iubire, cu fiorii adolescentini ai primei iubiri, cu gelozia ce își arată colții când îți e lumea mai dragă, cu veninul neiertător al dorului, cu povești școlărești și transformările din sufletele copiilor cu părinți plecați...

Amuzantă, dar extrem de bine scrisă, prezentând o realitate dură, tristă și mai des întâlnită decât ne-ar plăcea să credem și cu o foarte fină psihologie, Kinderland am putea spune că este radiografia întregului spațiu românesc, nu doar al Republicii Moldova.

Trăindu-și copilăria într-o veșnică așteptare a întoarcerii părinților acasă, oare am mai putea afirma că acești copii își mai trăiesc copilăria?! Dar viața!? Când totul este așteptare, ce mai rămâne în urmă...

Kinderland, cu siguranță un roman #mustread!

Informații Kinderland de Liliana Corobca

Editura Polirom

Colecția Top 10+

Nr. pag. 197

Nota mea 10

Preț aprox. 18 lei

"Vrăjitoarea noastră mai zice că diavolul nu există. Este o invenție. Nouă ni se pare că toaleta este un loc diabolic. Ea a zis că nu este, că nu există asemenea locuri, că unii oameni pot fi diabolici, locurile însă nu. Există locuri secrete, alese, energetice, magice. Ea crede că energia este de un singur fel și depinde de fiecare ce face cu ea. Există elemente slabe și elemente puternice, adică oameni slabi sau puternici. Fiind în asemenea locuri, ei pot crea sau distruge. Se pot înălța sau cădea. Forță îți trebuie și ca să urci, și ca să cobori. Picioarele te dor și când urci prea multe trepte, dar și când le cobori. Puternic nu este acela care primește totul de-a gata, bani, avere, putere, pentru că nimeni nu îți oferă așa ceva viața întreagă, poți să primeși o dată sau de câteva ori. Puternic este acela care știe să obțină energie, forță din inima lui, acela care se alimentează pe sine, construindu-și propria hidrocentrală. Care produce lumină din interior. Acești oameni sunt foarte puțini...."