Doar câteva zile ne mai despart de noul an, iar Crăciunul pare că a trecut mai repde decât mi-aș fi dorit. Cu toate acestea Moșul a fost nesperat de darnic și m-a fericit și cu un teanc de cărți pe care abia așteptam să le citesc.
Una dintre acestea fiind și Copila de zăpadă de Eowyn Ivey, roman pe care am avut plăcerea să îl devorez în doar două zile, atât de mult mi-a plăcut.
Și știți vorba aceea, cum că ce-i mai bun vine la sfârșit? Ei bine, fix așa este în cazul cărții despre care vreau să vă povestesc.
Recunosc că după postarea în care vă recomandăm cele 6 romane ale lui 2017 (găsiți postarea aici) nu aveam de gând să mai vorbesc despre altele. Copila de zăpadă a fost însă o lectură atât de magică și plăcută, că nu m-am putut să mă abține să nu vă fac o ultimă recomandare și recenzie.
Și credeți-mă pe cuvânt când vă spun că este the best din câte am citit în acest an!
Copila de zăpadă este romanul de debut al autoarei Eowyn Ivey. Aceasta și-a trăit copilăria în Alaska, unde de altfel este plasată și acțiunea acestui roman. Cu o scriitură ușoară, curgătoare și care cumva reușește să te farmece, Eowyn Ivey s-a numărat printre finaliștii la premiul Pulitzer pentru ficțiune în 2013.
Ca să începem cu începutul, vă mărturisesc că mi-am dorit această carte doar pentru că avea o vulpe pe copertă! Nu știam nimic despre autoare, nu mai auzisem de acest titlu, dar când am pus ochii pe ea în librărie a fost din cauza vulpii. Pentru că da, trebuie să recunosc, am o slăbiciune teribilă pentru aceste creaturi.
Moșu a fost drăguț și m-a fericit cu romanul și nu îmi pare rău. Având la bază un basm rusesc despre o copilă de zăpadă, întreaga acțiune se centrează în jurul unui cuplu format din niște bătrânei simpatici, Mabel și Jack ce au decis să fugă de civilizație și să iși reconstruiască viața și relația
în Alaska cea sălbatică.
Măcinați de dorul unui copil, căci soarta le furase brusc și violent unicul prunc, se decid într-o seară geroasă de iarnă să construiască o fetiță de zăpadă.
Iar din acel punct viața cuplului urmează a se schimba la 180 de grade, iar tot ceea ce ei știau, universul lor, să se întoarcă cu susul în jos.
Ca din neant apare o copiliță a ghețurilor în viețile lor și o vulpe roșcată. Acțiunea se împletește armonios, atmosfera de basm te vrăjește fără să realizezi și pur și simplu nu mai poți lăsa cartea din mâini.
Faina, copila ghețurilor apare și dispare, rănile vechi ies la iveală mai dureroase ca niciodată, se leagă noi prietenii, iar viața își urmează cursul firesc an după an..., fiind cumva vegheate de teama destrămării magiei.
Copila de zăpadă reușește, în felul ei magic să unească destine și să vindece răni ce păreau de nevindecat până într-o noapte geroasă de iarnă, o noapte ca aceea în care apăruse prima dată... O noapte în care magia poate să nască dar și să moară.
Un roman frumos construit, bine scris și ușor de urmărit. O carte despe viață, moarte, suferință, pierderi și fericire deplină. Copila de zăpadă vorbește despre toate acele mici lucruri ce compun viața, despre toată frumusețea și durerea din lume.
Destul de rar am întâlnit un scriitor care să poată îmbina așa de frumos atât de multe aspecte legate de viață, sentimente atât de complexe și totuși să rămână accesibil publicului larg.
Dacă sunteți în căutarea unei cărți numai bune de citit la gura sobei, lângă șemineu ori în drum spre munte, Copila de zăpadă este perfectă! Plus că se potrivește de minune cu anotimpul de afară. Ba chiar, pentru un strop de magie, recomand să o citiți iarna.
Dacă sunteți din București găsiți Copila de zăpadă la Libmag, iar pentru cei din provincie, apelați cu încredere la site-urile de cumpărături online. Prețul este absurd de mic pentru un roman atât de reușit (aprox. 9 lei) și vă spun, e cea mai bună carte pe care am pus mâna (și nu doar pe 2017).
Una dintre acestea fiind și Copila de zăpadă de Eowyn Ivey, roman pe care am avut plăcerea să îl devorez în doar două zile, atât de mult mi-a plăcut.
Și știți vorba aceea, cum că ce-i mai bun vine la sfârșit? Ei bine, fix așa este în cazul cărții despre care vreau să vă povestesc.
Recunosc că după postarea în care vă recomandăm cele 6 romane ale lui 2017 (găsiți postarea aici) nu aveam de gând să mai vorbesc despre altele. Copila de zăpadă a fost însă o lectură atât de magică și plăcută, că nu m-am putut să mă abține să nu vă fac o ultimă recomandare și recenzie.
Și credeți-mă pe cuvânt când vă spun că este the best din câte am citit în acest an!
Copila de zăpadă este romanul de debut al autoarei Eowyn Ivey. Aceasta și-a trăit copilăria în Alaska, unde de altfel este plasată și acțiunea acestui roman. Cu o scriitură ușoară, curgătoare și care cumva reușește să te farmece, Eowyn Ivey s-a numărat printre finaliștii la premiul Pulitzer pentru ficțiune în 2013.
Ca să începem cu începutul, vă mărturisesc că mi-am dorit această carte doar pentru că avea o vulpe pe copertă! Nu știam nimic despre autoare, nu mai auzisem de acest titlu, dar când am pus ochii pe ea în librărie a fost din cauza vulpii. Pentru că da, trebuie să recunosc, am o slăbiciune teribilă pentru aceste creaturi.
Moșu a fost drăguț și m-a fericit cu romanul și nu îmi pare rău. Având la bază un basm rusesc despre o copilă de zăpadă, întreaga acțiune se centrează în jurul unui cuplu format din niște bătrânei simpatici, Mabel și Jack ce au decis să fugă de civilizație și să iși reconstruiască viața și relația
în Alaska cea sălbatică.
Măcinați de dorul unui copil, căci soarta le furase brusc și violent unicul prunc, se decid într-o seară geroasă de iarnă să construiască o fetiță de zăpadă.
Iar din acel punct viața cuplului urmează a se schimba la 180 de grade, iar tot ceea ce ei știau, universul lor, să se întoarcă cu susul în jos.
Ca din neant apare o copiliță a ghețurilor în viețile lor și o vulpe roșcată. Acțiunea se împletește armonios, atmosfera de basm te vrăjește fără să realizezi și pur și simplu nu mai poți lăsa cartea din mâini.
Faina, copila ghețurilor apare și dispare, rănile vechi ies la iveală mai dureroase ca niciodată, se leagă noi prietenii, iar viața își urmează cursul firesc an după an..., fiind cumva vegheate de teama destrămării magiei.
Copila de zăpadă reușește, în felul ei magic să unească destine și să vindece răni ce păreau de nevindecat până într-o noapte geroasă de iarnă, o noapte ca aceea în care apăruse prima dată... O noapte în care magia poate să nască dar și să moară.
Un roman frumos construit, bine scris și ușor de urmărit. O carte despe viață, moarte, suferință, pierderi și fericire deplină. Copila de zăpadă vorbește despre toate acele mici lucruri ce compun viața, despre toată frumusețea și durerea din lume.
Destul de rar am întâlnit un scriitor care să poată îmbina așa de frumos atât de multe aspecte legate de viață, sentimente atât de complexe și totuși să rămână accesibil publicului larg.
Dacă sunteți în căutarea unei cărți numai bune de citit la gura sobei, lângă șemineu ori în drum spre munte, Copila de zăpadă este perfectă! Plus că se potrivește de minune cu anotimpul de afară. Ba chiar, pentru un strop de magie, recomand să o citiți iarna.
Dacă sunteți din București găsiți Copila de zăpadă la Libmag, iar pentru cei din provincie, apelați cu încredere la site-urile de cumpărături online. Prețul este absurd de mic pentru un roman atât de reușit (aprox. 9 lei) și vă spun, e cea mai bună carte pe care am pus mâna (și nu doar pe 2017).
Foarte frumoasa carte.
RăspundețiȘtergereAsa este. Una dintre cele mai bune citite pana acum.
Ștergere