Alegerea, și nu șansa e cea care ne determină destinul. (F. Roosevelt)
Nu am mai vorbit de mult despre filme, așa că astăzi vreau să vă recomand filmul lui Andrzej Wajda, Imaginea de apoi.
Filmul prezintă ultima parte din viața pictorului polonez Wladyslaw Strzeminsk, reprezentant al mișcării constructiviste, profesor și teoretician, unul dintre fondatorii Academiei de Arte Vizuale din Lodz.
Acțiunea începe să se desfășoare undeva în preajma anului 1948, moment ce coincide cu consolidarea regimului comunist în Polonia. Deși rămas invalid (fără o mână și un picior) în Primul Război Mondial, Strzeminsk este un profesor de succes, înconjurat de studenți, iubit și vesel, pictor de succes și pasionat de ceea ce face.
Regimul comunist are să aducă nori roșii asupra pictorului, acesta refuzând să adere la realismul socialist din arte, impus de partid.
Rezistența sa nu este văzută cu ochi buni, drept pentru care este încet, dar sigur, îndepărtat de la catedră, din Asociația Artiștilor Plastici (pe care chiar el o înființase) și din câmpul muncii.
Picătura ce umple pahaul este momentul în care îi este interzis până și să își procure materialele necesare pentru tablouri, fapt ce duce la îmbolnăvirea sa și în cele din urmă a morții sale.
Filmul urmărește decăderea, chinul și umilința la care poate fi supus un om doar pentru că refuză să renunțe la propriile convingeri.
Filmul este o capodoperă, de o frumusețe și tragism aproape tangibile. Dacă aveți ocazia să mergeți la cinema să îl vedeți, nu ezitați! Merită fiecare minut.
Vă las mai jos și trailerul, să vă convingeți.
Mi se pare un film interesant.
RăspundețiȘtergerePare interesant.
RăspundețiȘtergere