Treceți la conținutul principal

Recenzie Să nu ne uităm la ceas

În ceea ce privește scriitorii români, nu aș putea afirma că am prea mulți preferați. Cu toate acestea, Rodica Ojog Brașoveanu mi-a intrat repede pe sub piele, fiind unul dintre autorii dragi mie (din top 10, desigur).

Cred că pe parcursul anilor am citit câteva zeci de cărți scrise de ea, seria Melania fiind una dintre cele mai efervescente citite de mine.

Cu toate acestea, astăzi o să vă vorbesc despre un alt roman scris de Rodica Ojog Brașoveanu, un roman ce mi-a plăcut enorm, pe care l-am devorat în doar câteva zile, un roman ce mi-ar fi plăcut să nu se termine niciodată și al cărui final m-a lăsat bulversată și revoltată.
Să nu ne uităm la ceas, o carte cu și despre spionaj, despre iubire și trădare, pierdere și durere.


Acțiunea romanului este plasată în jurul celui de Al Doilea Război Mondial, în Bucureștiul anului 1943. Cu toate acestea, pe parcursul cărții, personajele se încurcă și descurcă pe drumul București-Constanța.

România este descrisă ca o țărișoară liniștită, chiar dacă restul Europei fierbe din pricina războiului, motiv pentru care generalul Kurt von Sundlo decide să își petreacă perioada de convalescență la un hotel din capitală.

Desigur, acest încântător căpitan este nimeni altul decât responsabilul cu armele secrete ale lui Hittler. De aici și intriga, căci spioni de pretutindeni încep să apară (ca ciupercile după ploaie) și să încerce să descopere marile secrete pe care le deține Sundlo.

Și pentru că un roman despre spionaj nu ar fi cu adevărat fain fără o femeie. Iar Elvira, femeie sofisticată, elegantă și cu o frumusețe aparte este un personaj cheie.

Sundlo și Elvira ajunge prin stranii împrejurări să își împletească destinele într-un fascinant vals al iubirii.

Desigur, totul se întâmplă așa cum trebuie să se întâmple, toate se ajează exact așa cum trebuie, mai puțin povestea de dragoste abia înfiripată. Poveste ce a stat sub semnul unui dans pasional, al timpului ce părea a se scurge printre degete și a unei dorințe aproape șoptite de a nu ne uita la ceas...

Finalul însă este cel cu adevărat surprinzător. Un final dureros, poate chiar intrigant, la câțiva zeci de ani distanță de la valsul amețitor al generalului Kurt și Elvira.

O carte excepțională de luat în poșetă și citit pe malul mării, în tren ori la munte. Un roman ce cu siguranță îi va cuceri pe cei care au trecut de euforia primei iubiri!

Spor la citit să aveți.


Comentarii

  1. Rodica Ojog Brasoveanu este scriitoarea mea preferata de carti politiste pentru ca imbina foarte bine umorul cu intriga.

    RăspundețiȘtergere
  2. Rodica Ojog Brasoveanu este scriitoarea mea preferata de carti politiste pentru ca imbina foarte bine umorul cu intriga.

    RăspundețiȘtergere
  3. Cat am fost în Ro, Ojog-Brasoveanu era una din preferate ... dar au trecut atat de multi ani si am uitat daca am cirit sau nu cartea! Acum nu mai îmi plac romanele politiste! :) pupici!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Eu cand eram mai tanara am trecut prin faza urasc romanele politiste. Acum se pare ca nu le pot lasa din mana :)

      Ștergere
  4. Superba carte����O vreau si eu ��

    RăspundețiȘtergere
  5. Imi plac carticele care ma atrag repede si ma fac sa le port cu mine peste tot!

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

File de iubire

Când aveam fundițe-n păr și rochițe cu buline, Visam la marea iubire,  Ca-n romanele citite pe sofa de străbunica. Am crescut cam repejor Și cu mare bucurie rochița de școlăriță am îmbrățișat. Dar la visul de iubire tot n-am renunțat. La liceu, cu lumea-n cap și speranțe de-mplinire, Am fugit după iubire... Doar că lesne mi-am dat seama că nu-i totu' ca-n romane Și tare m-am supărat pe romanele citite, Pe poveștile trăite și personajele iubite. Dar când timpu a mai trecut Și mai mare am crescut, Ușor am realizat că mitul despre iubire Poate fi înfăptuit lângă omul potrivit. De-a lungul timpului, dar mai ales în facultate, am învățat că un bun scriitor este acela care a cunoscut viața cu tot ce presupune ea: greutăți, bucurii, suișuri și coborâșuri, durere și fericire, lacrimi, agonie, disperare- dar nu s-a lăsat înfrânt de ele, ci le-a împletit cu măiestrie în povești inedite, ce fac delicul publicului. Și asta tocmai pentru că cititorul î...

Părerea mea despre produsele Cien la o lună de la testare

Deși am mai povestit despre produsele Cien  aici  și  aici , postarea de astăzi este dedicată întregului pachet primit spre testare. La aproximativ o lună de când am început să mă delectez cu aceste produse, pot afirma că deja mi-am făcut o părere și vă pot spune sincer ce cred eu despre ele. A se observa că gelul de duș e folosit intens- de la baie la pozat, că așa îi șade bine unui produs bun! Preferatele mele au fost crema de mâini și gelul de duș, pentru că hidratează pielea în profunzime, se absorb repede în piele și au un miros proaspăt, discret, pe care îl ador. Pot afirma că am devenit dependentă de aceste două produse, nu mă pot abține să nu le utilizez. Uneori chiar am impresia că inventez motive de a face duș, doar așa, să mă mai bucur puțin de mirosul plăcut al cremelor și de pielea fină, moale și bine hidratată- aproape ca a unui bebeluș. În ceea ce privește cremele de față, sunt mulțumită de ele, în ceea ce privește hidratarea sunt ok, lasă tenu...

Balea Hair Volume Powder

Abia m-am urnit să scriu postarea asta, atât de cald îmi e... Abia îmi mai funcționează mecanismele ce îmi pun creierașul în mișcare și deja încep să mă gândesc la răcoarea plăcută a toamnei... sau în cel mai bun caz a mării! De muncă, de nuntă, de dans... de pregătiri, vă spun sincer că nu mai am chef de nimic. Eu de fel nu suport prea bine căldura, dar acum am atins un grad RIDICAT de frustrare și nici nu dorm bine din cauză că îmi iese limba de trei coți. Se poate divorța de caniculă!? Că pe mine nu mă mai ajută nimic... Voi sunteți bine, cum rezistați?! Și acum că am dat drumul întregului năduf aici, să vă povestesc de pudra peste care am dat în weekend prin DM. E și ea în ton cu vara, căldura și toată nebunia exotică. Colorată, veselă, cu miros de cocos și alte nebunii, cu papagali fericiți și căpăcel pastelat! Aaaa și să nu uităm, este ediție limitată. Altfel nici nu o luam, nu?! Tubulețul conține 10 g produs, prețul este de aproximativ 12 lei, ceea ce este super afa...