Dintre toate excursiile organizate până acum împreună cu soțul meu, aceasta este de departe cea mai frumoasă!
Despre prima parte a aventurii noastre la pas prin Ținutul Huniazilor, puteți citi aici. Astăzi însă vorbim despre Cetatea Devei.
Ascunzând între zidurile sale povești uluitoare, primele datări ale acesteia încep undeva la anul 1269, când legendele cu zâne și prințese cu ochi ispititori și plete de aur locuiau în frumoasa cetate.
Cetatea Devei este considerată una dintre cele mai importante fortificații medievale din Transilvania, având o istorie bogată- aparținând ducilor, voievozilor, prinților și conților, furată și dăruită, nu a avut parte niciodată de liniștea bine-meritată!
Construită nu doar cu scopul de a deservi ca cetate de apărare, ci și ca locuință, zidurile ascundeau un lux cum rar se poate întâlni, cu săli de bal maiestoase și frumuseți de nedescris.
Pentru o perioadă informațiile despre frumoasa cetate sunt ambiguie, anul 1444 fiind acela în care Iancu de Hunedoara primește în stăpânire Cetatea și toate bogățiile sale, până în 1504.
De la acest punct, Cetatea Devei ocupă un loc și mai important (dacă îmi permiteți să mă exprim atât de poetic) în istoria Transilvaniei. În a doua jumătatea a secolului al XVII-lea, principele Gabriel Bethlen construişte în cetate un bastion care servea drept închisoare şi loc de tortură. La baza sa, ridică în stil renascentist un adevărat palat de locuit: Palatul Magna Curia.
Cetatea Devei este martoră renumite răscoale condusă de Horia, Cloșca și Crișan.
Anul 1849 marchează moartea frumoasei cetăți- magazia cu praf de pușcă explodează, iar cetatea este distrusă...
Astăzi, au rămas doar ruinele din maiestoasa Cetate de odinioară, ziduri ce dacă ar putea vorbi, ar spune povești de dragoste, de dor, trădare și măreție.
În ceea ce privește programul de vizitare, aceasta este deschisă în fiecare zi, în intervalul 8.00-20.00, iar accesul se poate face fie cu telecabina, fie pe jos (dacă alegeți scările, să știți că aveți ceva de urcat/coborât).
Noi am decis să înoptăm în Deva (prețurile sunt mai ok față de Hunedoara, iar orașul mi-a plăcut mult mai mult). Ne-am cazat în Apartament Maya, un locușor frumos foc, foarte curat, aproape de cetate și care m-a surprins plăcut. Ca să vă faceți o idee, mi-aș face din apartamentul acela un cămin.
Orașul este frumos, curat, cu o sumedenie de clădiri vechi- pereții orașului inspiră și expiră istorie. O atmosferă aparte, ca de poveste. Pentru a înțelege mai bine ce vreau să spun e musai să vizitați Deva! Noi vrem să o vedem și în primăvară (sau la vară) și să punem de o sesiune foto.
În ceea ce privește mâncarea, deși localurile nu sunt foarte multe, servirea este impecabilă, oamenii surprinzător de amabili, iar cofetăriile divine.
Săptămâna viitoare vorbim și despre partea mea favorită a excursiei: Castelul Huniazilor!
Până atunci, vă aștept să conversăm aici și pe Facebook.
Despre prima parte a aventurii noastre la pas prin Ținutul Huniazilor, puteți citi aici. Astăzi însă vorbim despre Cetatea Devei.
Ascunzând între zidurile sale povești uluitoare, primele datări ale acesteia încep undeva la anul 1269, când legendele cu zâne și prințese cu ochi ispititori și plete de aur locuiau în frumoasa cetate.
Cetatea Devei este considerată una dintre cele mai importante fortificații medievale din Transilvania, având o istorie bogată- aparținând ducilor, voievozilor, prinților și conților, furată și dăruită, nu a avut parte niciodată de liniștea bine-meritată!
Construită nu doar cu scopul de a deservi ca cetate de apărare, ci și ca locuință, zidurile ascundeau un lux cum rar se poate întâlni, cu săli de bal maiestoase și frumuseți de nedescris.
Pentru o perioadă informațiile despre frumoasa cetate sunt ambiguie, anul 1444 fiind acela în care Iancu de Hunedoara primește în stăpânire Cetatea și toate bogățiile sale, până în 1504.
De la acest punct, Cetatea Devei ocupă un loc și mai important (dacă îmi permiteți să mă exprim atât de poetic) în istoria Transilvaniei. În a doua jumătatea a secolului al XVII-lea, principele Gabriel Bethlen construişte în cetate un bastion care servea drept închisoare şi loc de tortură. La baza sa, ridică în stil renascentist un adevărat palat de locuit: Palatul Magna Curia.
Cetatea Devei este martoră renumite răscoale condusă de Horia, Cloșca și Crișan.
Anul 1849 marchează moartea frumoasei cetăți- magazia cu praf de pușcă explodează, iar cetatea este distrusă...
Astăzi, au rămas doar ruinele din maiestoasa Cetate de odinioară, ziduri ce dacă ar putea vorbi, ar spune povești de dragoste, de dor, trădare și măreție.
În ceea ce privește programul de vizitare, aceasta este deschisă în fiecare zi, în intervalul 8.00-20.00, iar accesul se poate face fie cu telecabina, fie pe jos (dacă alegeți scările, să știți că aveți ceva de urcat/coborât).
Noi am decis să înoptăm în Deva (prețurile sunt mai ok față de Hunedoara, iar orașul mi-a plăcut mult mai mult). Ne-am cazat în Apartament Maya, un locușor frumos foc, foarte curat, aproape de cetate și care m-a surprins plăcut. Ca să vă faceți o idee, mi-aș face din apartamentul acela un cămin.
Orașul este frumos, curat, cu o sumedenie de clădiri vechi- pereții orașului inspiră și expiră istorie. O atmosferă aparte, ca de poveste. Pentru a înțelege mai bine ce vreau să spun e musai să vizitați Deva! Noi vrem să o vedem și în primăvară (sau la vară) și să punem de o sesiune foto.
În ceea ce privește mâncarea, deși localurile nu sunt foarte multe, servirea este impecabilă, oamenii surprinzător de amabili, iar cofetăriile divine.
Săptămâna viitoare vorbim și despre partea mea favorită a excursiei: Castelul Huniazilor!
Până atunci, vă aștept să conversăm aici și pe Facebook.
Frumoasa istorie mai avem. Chiar imi era dor sa citesc cateva randuri de istorie.multumim
RăspundețiȘtergereMi-a facut placere sa ma documentez despre Deva si imprejurimi. Ar fi mult mai multe de spus, dar am zis sa rezum totul la cateva idei. Ma bucur ca ti-a placut.
ȘtergereFrumoasa descriere,frumoase imagini,orice turist cred ca ramane incantat de asa locuri minunate
RăspundețiȘtergereMi-a placut enorm. Daca zona ar fi ceva mai bine dezvoltata din punct de vedere economic, cu o paleta mai larga a locurilor de munca, m-as muta si maine in Deva!
ȘtergereAvem o tara minunata cu locuri de neuitat.
RăspundețiȘtergereMerita iubita fiecare pietricica din ea. Ar trebui sa fim mai constienti de ea, de frumusetile ei si sa avem o mai buna grija de ea si de noi.
ȘtergereSincer, chiar nu stiam nimic de Cetatea Devei. Cum nu mi-a placut prea mult istoria, invatam mai mult de rusine, multe nu le stiu. Noi am trecut decat, dar nu am oprit. Spre rusinea mea nici nu stiam de existenta ei. Avem prea multe bogatii in tara ce nu sunt promovate la adevarata lor valoare.
RăspundețiȘtergereUn loc cu adevarat magic si cu o incarcatura energetica (daca ii pot spune asa) uriasa! Mi-a placut mult cetatea, orasul, cladirile, amabiltatea oamenilor. Un oras pe placul inimii mele :)
ȘtergereCe frumos ai descris locul! Foarte frumos.
RăspundețiȘtergereMultumesc pentru aprecieri! :)
Ștergereimi era dor! Multumesc!:) Ioana
RăspundețiȘtergereAbia astept si viitorul articol <3
RăspundețiȘtergereavem o tara frumoasa ,merita vizitata ,mi/ar place sa vizitez acest castel ,dar este cam departe de PLOIESTI
RăspundețiȘtergereIn acel colt de tara nu am ajuns si ma bucur ca prin articolul tau pot sa-l vad cu ochii mintii.
RăspundețiȘtergere